Cristian Pârvulescu, preşedintele Pro Democraţia

"Bazându-se pe o majoritate de peste 70%, Viktor Orbán a călcat în picioare orice principiu de democraţie, încercând să creeze o situaţie politică care să îi fie favorabilă".

Adăugat: 19 Ianuarie 2012
Ultima actualizare:19 Ianuarie 2012

Politica Romaneasca
trimite pe mail

Într-un interviu acordat realizatorului RRA, Ioan Alexandru, preşedintele Pro Democraţia, Cristian Pârvulescu a  vorbit despre atitudinea Budapestei faţă de partenerii săi din Uniunea Europeană, care în opinia analistului este extrem de gravă şi justifică reacţia dură a europarlamentarilor, care cer  declanşarea, de către Comisia Europeană, a procedurii de încălcare a Tratatului european.

Cristian Pârvulescu: Este, de fapt, o reacţie tardivă a Uniunii Europene. Nu este nicio noutate că Ungaria încalcă grav democraţia, dar în prima jumătate a anului trecut se afla la preşedinţia Consiliului European. Nu s-a putut face mare lucru, deşi comportamentele antieuropene ale lui Viktor Orbán erau de notorietate. Pe de altă parte, şi Comisia Europeană s-a activat, pentru că, tot ieri, la Strasbourg, a hotărât să înceapă o procedură de /infringement/ împotriva Ungariei pentru trei motive. Pe de o parte, pentru că este vorba de afectarea independenţei Băncii Naţionale, o altă problemă este cea legată de statutul Curţii Constituţionale şi, nu în ultimul rând, este vorba despre încălcările frecvente ale libertăţilor de expresie. Anul trecut, chiar, era un avertisment foarte serios în legătură cu Legea audiovizualului şi Uniunea Europeană nu a făcut altceva decât să comenteze. Este nevoie de mai de simple comentarii pentru că exemplul Ungariei poate fi urmat de alte state. Să nu uităm că duminică răspunsul lui Viktor Orbán a fost cât se poate de evident. Mişcarea Jobbik a organizat un mare marş la Budapesta pentru ieşirea din Uniunea Europeană, marş care s-a bucurat de sprijinul deloc discret al primului maghiar, care nu a ascuns niciodată sentimentele sale antieuropene. Este o criză suplimentară, că în interiorul Uniunii Europene nu se mai întâmplă cum se întâmpla în urmă cu mai bine de 20 de ani, când Uniunea Europeană era capabilă să activeze clauzele tratatelor pentru a corecta devierile antidemocratice ale unor state precum Austria.   

Alexandru Ioan : Domnule profesor, dar, în acelaşi timp, premierul Poloniei, Donald Tusk, şi-a exprimat disponibilitatea de a susţine Ungaria, care, iată, este acuzată de derivă autoritaristă. Ce să înţelegem din această poziţie oarecum fermă exprimată de liderii de la Varşovia?  

Cristian Pârvulescu: Varşovia surprinde, ca să spunem aşa, prin această decizie, dar, pe de altă parte, trebuie înţeleasă şi în contextul relaţiilor speciale dintre Ungaria şi Polonia la preluarea preşedinţiei Consiliului European, în vara anului trecut. Marea problemă a Ungariei este aceea că, fiind vorba de un guvern de drepta şi în Uniunea Europeană 22 de guverne din cele 27 fiind de drepta, o reacţie împotriva unor astfel de comportamente este foarte dificilă. Şi guvernul polonez este un guvern de dreapta, este adevărat, este un guvern liberal, şi nu conservator, şi până acum primul ministru, Donald Tusk, spre deosebire de predecesorul său, nu a avut niciodată o atitudine antieuropeană. Cred, mai degrabă, că e o problemă de politică internă poloneză şi vrea să preia o parte din mesajul predecesorilor săi, a fostului prim-ministru Kaczyński şi a fostului preşedinte Kaczyński. Altfel spus, de a-şi îmbunătăţi, oarecum, reputaţia, în condiţiile în care era privit ca fiind mult prea proeuropean. În orice caz, problema Ungariei, dincolo de sprijinul Poloniei, rămâne una crucială pentru viitorul Uniunii Europene, pentru că, dacă nu poate reacţiona împotriva derivelor antidemocratice, dacă nu poate reacţiona împotriva crizei, atunci întrebarea legată de eficienţa Uniunii Europene se poate pune din ce în ce mai mult.   

Alexandru Ioan : Estimaţi că, până la urmă, Uniunea Europeană va găsi un instrument comun pentru a sancţiona atitudinea Budapestei?  

Cristian Pârvulescu: Va fi foarte dificil, din motivele politice pe care vi le spuneam, din cauza contextului economic. Dar, pe de altă parte, schimbarea preşedintelui Parlamentului European, dat pentru că a venit rândul socialiştilor să preia conducerea acestuia, ar putea însemna că, cel puţin din partea Parlamentului, s-ar putea mobiliza mai multă energie pentru a corecta abaterile Ungariei şi pentru a salva democraţia în ţara vecină.  

Alexandru Ioan :Domnule profesor, dar este situaţia de la Budapesta un caz izolat sau aceasta se înscrie într-un cadru mai larg de criză a democraţiilor est-europene?  

Cristian Pârvulescu:
Putem să vorbim despre o criză a democraţiilor nu doar est-europene, ci a democraţiilor în general. Partide extremiste există în toate statele, dar ceea ce se întâmplă în Ungaria nu are, totuşi, precedent. Bazându-se pe o majoritate de peste 70%, Viktor Orbán a călcat în picioare orice principiu de democraţie, încercând să creeze o situaţie politică care să îi fie favorabilă. Pe de altă parte, societatea civilă maghiară s-a mobilizat, partidele nu sunt capabile să reziste, opoziţia parlamentară este foarte slabă, dar mobilizarea societăţii civile, la începutul acestui an, este o surpriză poate la fel de mare ca cea din Piaţa Universităţii, dacă nu mai mare pentru observatorii occidentali, pentru că Ungaria, ca multe alte state din est, era considerată o ţară mai degrabă pasivă. Asta înseamnă că Orbán a depăşit orice limită şi că Uniunea Europeană ar trebui să ţină cont de acest semnal venit din interiorul societăţii maghiare, din interiorul adevăratei Ungarii, şi nu din structura politică incapabilă să reacţioneze.

 



Autor:
Alexandru Ioan
Editor:
Simona Mihăescu
Adăugat:
19 Ianuarie 2012


Articole pe aceeasi tema


Toate câmpurile sunt obligatorii.

Reafiseaza