La un forum economic organizat, miercuri, la Bucureşti, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a recunoscut, totuşi, că s-a înşelat în trecut, atunci când a estimat că România era pregătită să absoarbă fondurile europene.

”Căderea economică, nu vreau să pun gaz peste foc, probabil că putea să fie atenuată dacă atrăgea mai bine fonduri europene. Aceasta este soluţia, dar eu m-am fript o dată tare de tot, crezând că ţara este pregătită să absorbă fonduri europene şi, uitaţi, că nu este. M-am fript şi în 2009, şi în 2010”, a explicat Mugur Isărescu.

În altă ordine de idei, Mugur Isărescu a mai spus că, deşi Banca Centrală încurajează ieftinirea creditului în moneda naţională şi menţine dobânda de referinţă la 6,25 %, totuşi costul creditului în lei este excesiv de mare, iar dobânzile la creditele în lei nu coboară sub 12-13 %.

Guvernatorul BNR are şi o explicaţie pentru această situaţie: există temerea că inflaţia ar putea creşte, deşi este acum pe un trend descrescător, coborând în luna septembrie sub 4 %.

Disputa internă privind acordurile cu FMI şi Comisia Europeană trebuie să înceteze

Precizând că prin acestă poziţie nu vrea să susţină Guvernul, guvernatorul BNR a afirmat că înţelegerile au fost necesare şi gândite serios, iar reformele au îmbunătăţit fundamentele economice.

"Reformele din ultimii ani şi aceste acorduri au dus la îmbunătăţirea fundamentelor economiei româneşti. Poate e cazul să terminăm marea dispută internă, voi fi şi eu urecheat la rândul meu de liderii politici, dar cred că este necesar să închidem discuţia. Acordurile au fost necesare, s-a asigurat stabilitatea financiară, căderea economică putea fi atenuată dacă absorbeam mai bine fodurile”, a explicat Mugur Isărescu.

Potrivit guvernatorului, nu doar banca centrală, ci FMI și Comisia Europeană au certificat că în ultimii trei ani România şi-a imbunătăţit fundamentele faţă de situaţia din 2008 şi unul dintre principalii indicatori a fost deficitul de cont curent, care a coborât cu aproape zece puncte procentuale din PIB, de la 14% la 4%, ajustare care prin esenţa ei a fost dureroasă din punct de vedere social.

"Toate acestea sunt date pe care cel mai bine este să le citim în analizele de pe internaţional, dacă nu credem în ceea ce spune BNR şi intrăm din nou în acest joc că de fapt sprijinim Guvernul sau nu. Noi încercam să sprijinim ţara şi să spunem care este adevarul. Eu zic să închidem discuţia, şi asta înseamnă ca o bună parte din ce trebuia să se facă nu doar că s-a facut, dar s-a dovedit a se face relativ solid", a afirmat Mugur Isărescu.

Creditul de consum pe mai mult de 5-7 ani nu-şi are rostul

Mugur Isărescu a explicat că reducerea maturităţii acestui tip de împrumuturi este o întoarcere la normalitate, experienţa arătând că băncile care au mers pe scadenţe de 20 de ani au cele mai multe credite neperformante.

"Am văzut reacţii ciudăţele vizavi de regulament. Mă aşteptam să se spună că revenim la normalitate, că împrumuturile de consum pe o perioadă mai mare de 5-7 ani nu-şi au rostul. Există o civilizaţie a creditului, la fel ca şi cea rutieră. Exact băncile care au dat credite de consum pe 20 de ani au cele mai multe probleme cu creditele neperformante", a afirmat guvernatorul BNR.

Mugur Isărescu a mai arătat că împrumuturile pe termen lung presupun o schimbare a modului de viaţă, dar că angajamentele de plată pe scadenţe de 30-40 de ani ar trebui explicate mult mai bine publicului.