Comunităţile româneşti, nemulţumite de diplomaţii români din zonele Timoc şi Bulgaria

Reprezentanţii comunităţilor româneşti din Valea Timocului şi Bulgaria au cerut retragerea unor diplomaţi români din aceste zone, pe motiv că nu s-ar implica în acţiuni de păstrare a identităţii naţionale.

Adăugat: 14 August 2013
Ultima actualizare:14 August 2013

Politica Romaneasca
Foto: Agerpres
trimite pe mail

Solicitarea a fost făcută, miercuri, la Universitatea de vară, care se desfăşoară la Izvorul Mureşului.

Reprezentanţii minorităţii româneşti din Timoc şi Bulgaria au anunţat că demersul lor va fi comunicat direct ministrului de externe, Titus Corlăţean, care va fi prezent, miercuri, la Izvorul Mureşului.

Demersul vine în contextul în care reprezentanţii minorităţilor româneşti din jurul graniţelor se plâng de mult timp de "discriminări şi presiuni" în ţările vecine.

Părintele Boian Alexandrovici din Serbia a reamintit faptul că cei 350.000 de români din Valea Timocului nu au şcoli în limba română, nu există presă şi nici serviciu religios în limba română.  

"Procesul ăsta a început în 1833, când zona noastră a fost legată prima dată de Serbia, ruptă din Imperiul Otoman, şi ni s-au rupt toate legăturile cu ţara mamă. Statul român în acest moment sprijină, dar nu este vorba aici numai de ajutorul financiar, e vorba şi de sprijinul politic, e vorba de susţinere când se vorbeşte cu autorităţile statului sârb", a spus Boian Alexandrovici.

Vasile Tărâţanu, reprezentantul comunităţii româneşti din Ucraina, care numără aproximativ 450.000 de persoane, atrage atenţia asupra pericolului deznaţionalizării forţate.
 
"Durerile românilor din Ucraina sunt foarte multe. Prima este păstrarea limbii române, asupra căreia se atentează în permanenţă, păstrarea reţelei de şcoli cu predare în limba română în toate zonele unde românii locuiesc compact, promovarea valorilor culturale româneşti", a arătat Vasile Tărâţanu.  

Reacţia statului român la solicitările românilor din jurul graniţelor este insuficientă şi inconsistentă.

Eugen Popescu, preşedintele Fundaţiei Naţionale a Românilor de Pretutindeni,  explică din ce cauză nu se pot acorda mai multe fonduri.

"Există o lipsă acută de fonduri, statul român nu face decât foarte puţin pentru ca ei să aibă susţinerea necesară pentru a putea să-şi păstreze identitatea naţională", susţine acesta.

Pe de altă parte, amintim că preşedintele Traian Băsescu, prezent în prima zi a deschiderii Universităţii de vară de la Izvorul Mureşului, a atras atenţia că există cazuri când chiar minoritatea română nu se declară români, de aici şi reuşita, mai ales pe Valea Timocului a politicilor de asimilare a românilor.

"Simt exact ce se întâmplă în toate ţările din jurul frontierelor ţării cu comunităţile româneşti. Vlahii: foarte puţini se declară români, se recunosc o mică parte, ceea ce explică de ce nu se pot forma şcoli de limbă română. (...) Adevărul este că politica de asimilare a românilor (...) a dat rezultate. Problema pe care trebuie să ne-o punem este cum contrabalansăm aceste politici de asimilare a românilor", a afirmat Traian Băsescu.

La Izvorul Mureşului continuă şi miercuri lucrările Universităţii de Vară a românilor de pretutindeni.

Participanţii au ocazia să ia parte la dezbateri pe mai multe teme, între care: 'Implicaţiile regionalizării asupra românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.

Autonomia teritorială pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc', 'Romano-catolicii din Moldova în faţa presiunilor de maghiarizare' sau 'Politica partidelor faţă de românii din zonele multietnice'.

La Izvorul Mureşului este aşteptat miercuri şi ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean.



Autor:
Angela Bârsan
Editor:
Simona Mihăescu
Adăugat:
14 August 2013


Articole pe aceeasi tema


Toate câmpurile sunt obligatorii.

Reafiseaza