Discuţiile au vizat soluţiile statului pentru aceste companii, dar şi propunerile pe care le are mediul de afaceri, având în vedere pierderile consistente pe care societăţile în cauză le aduc bugetului.


Programele de restructurare a companiilor cu capital de stat începute încă din 1993 nu au însemnat altceva decât eşalonarea repetată a datoriilor acestora, a spus consultantul financiar Aurelian Dochia.


Nici transformarea datoriilor în acţiuni nu a adus nimic bun în situaţiile financiare ale companiilor de stat cu pierderi, a mai spus el.


"De fiecare dată restructurarea s-a împotmolit pentru că s-au găsit diverse argumente pentru care nu poate să fie făcută, pentru care ar trebui să fie amânată, fie că sunt de importanţă strategică sau de importanţă naţională, fie că sunt probleme sociale care nu pot să fie rezolvate prin restructurare", susţine Aurelian Dochia.


Restructurarea sectorului energetic presupune investiţii de zece miliarde de euro şi, de aceea, privatizarea este recomandată de specialiştii pieţei.


Şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, Victor Cazana, a spus că se preferă privatizarea managementului, mai curând decât a entităţilor economice.


"Avem nevoie de un management performant. La început probabil că va fi în câteva societăţi, chiar şi în societăţile unde statul este acţionar", afirmă Victor Cazana.

Oltchimul, un subiect controversat

Cu o datorie de 2,2 miliarde de lei şi cu patru, cinci privatizări eşuate, Oltchim a suscitat interesul dezbaterii.


Lectorii l-au întrebat pe Victor Cazana, direct, cum rezolvă Ministerul Industriilor acest caz.


"Este nevoie de recrearea lanţului Oltchim, se duce şi îşi ia materia primă de afară. E foarte greu. Interesul nostru ar fi să avem tot ceea ce este necesar pentru a produce produsul finit. Şi societatea, în momentul de faţă, nu e o fată chiar bună de măritat", susţine Victor Cazana.


Intenţia Ministerului Industriei de a păstra, încă, în administrare Oltchim i-a nemulţumit pe specialiştii participanţi la dezbatere.


"O parte dintre companiile de stat nu vor mai putea fi salvate. Deci, ele au fost victimele unui proces de căpuşare intensivă, pe toate planurile. Dacă suprapunem peste asta conducerea ineficientă numită pe cu totul alte criterii decât pe performaţa economică, ajungem la situaţia pe care o trăim astăzi, cu companii, cum este, de exemplu, vestita Oltchim, pe care o apără toată lumea, din motive pe care nu le înţeleg, o companie care, cu acelaşi management, practic, de 15-18 ani, fucţionează de patru ani cu capitaluri negative. A acumulat peste 500 de milioane de euro datorii la bugetul statului şi noi încă ne punem întrebarea care e soluţia cu Oltchimul", susţine analistul Doru Lionăchescu.


Primele zece companii de stat clasate din punctul de vedere al plăţilor restante însumează aproape 73% din totalul arieratelor companiilor de stat, total ce se ridică, în 2010, la aproape 25 de miliarde de lei.