Pe de o parte, Bruxellesul recunoaşte că gardurile de la graniţă, deşi contraproductive, sunt o formă de protecţie şi pe de alta admit că este de înţeles refuzul cotelor de imigranţi în ţări încă prea puţin obişnuite cu libera circulaţie.

Un comentariu al Agenţiei REUTERS semnalează că atmosfera de la Bruxelles s-a deteriorat foarte mult, mai ales pe fondul presiunilor Germaniei şi al marilor puteri de a înfrânge opoziţia esticilor faţă de cotele obligatorii de imigranţi.

Un diplomat citat de agenţia britanică de ştiri spune că alegătorii europeni primesc un mesaj negativ, care potenţează scepticismul faţă de aşa-numita direcţie imprimată de la Berlin.

Comisia Europeană reafirmă că Ungaria poate decide cum îşi protejează frontiera externă a UE, informează corespondentul RRA la Budapesta.

Purtătoarea de cuvânt a Comisiei spune că, în opinia executivului comunitar, gardurile nu reprezintă o soluţie durabilă întrucât ele nu fac decât să devieze fluxurile de imigranţi căte alte zone.

În acelaşi timp, Croaţia trebuie să respecte codul Schengen şi normele sistemului de azil, a menţionat purtătoarea de cuvânt.

Potrivit acestor reglementări comunitare, autorităţile de la Zagreb sunt obligate să identifice refugiaţii şi să le ia amprentele digitale.

Trebuie spus că această ţară, la fel ca şi România şi Bulgaria, nu sunt membre Schengen şi de aceea sunt obligate să procedeze astfel.

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, spunea astăzi în apropierea deciziilor de săptămâna viitoare că sunt total greşite unele critici la adresa ţărilor din Est care nu au acceptat cotele obligatorii, deoarece aceste ţări sunt de înţeles, pentru că până acum 26 de ani cetăţenii lor nu aveau voie să călătorească în afara graniţelor statelor lor.

Numărul doi în Executivul comunitar a pledat pentru o Europă unită în continuare şi se declara convins că această Europă va depăşi cu bine criza

El a pledat pentru politici comune în materie de azil şi pentru ca statele membre să acţioneze împreună.

Discursurile din spaţiul public european din aceste zile, în apropierea reuniunilor importante de săptămâna viitoare, sunt destul de tensionate, iar din partea Germaniei tonul sună tranşant la adresa ţărilor care se opun cotelor obligatorii.

Ministrul german al economiei, Sigmar Gabriel, afirma astăzi în cotidianul "Bild" că 'Germania ajută, dar cine ajută Germania?', în timp ce Berlinul se aşteaptă să primească între 800 de mii şi 1 milion de imigranţi şi refugiaţi în 2015 faţă de aproximativ 200 de mii în 2014.

Sigmar Gabriel afirma că Germania poate oferi o nouă patrie pentru mulţi oameni, dar nu pentru toţi.

Europa este o comunitate de valori. Cine nu împărtăşeşte valorile noastre, nu poate spera să primească mereu bani de la UE, avertiza el.

Rămânând la cifre, Eurostat anunţa astăzi că UE a primit 213.200 de cereri de azil în lunile aprilie-iunie, cu 85% mai mult decât în trimestrul II din 2014.

Potrivit sursei, Germania a înregistrat cel mai mare număr de cereri de azil în cel de-al doilea trimestru din anul curent, respectiv 80.900 de cereri reprezentând 38% din totalul UE, mai precizează Cerasela Rădulescu.