Valdis Dombrovskis, al cărui portofoliu se ocupă tocmai de moneda euro şi de dialogul social, aprecia că ar trebui scăzută povara fiscală asupra muncii şi că nu ar trebui scăzute taxele care au un impact direct în consum şi în creşterea economică.

Mai ales, reducerea TVA la alimente fusese deosebit de bine primită de mediul de afaceri, potrivit căruia preţurile ar fi scăzut imediat, dar şi evaziunea fiscală s-ar fi redus.

Comisarul Dombrovskis saluta, miercuri, când s-a aflat la Bucureşti totuşi, creşterea economică a României de 3% peste media europeană şi se pronunţa în favoarea continuării reformelor structurale.

Demnitarul european a discutat, la Bucureşti, inclusiv despre ciclul anual de coordonare al politicilor economice, denumit semetsrul european, dar şi despre lansarea unui program de combatere a şomajului în rândul tinerilor.

Valdis Dombrovskis a explicat că, după părerea Comisiei Europene, reducerea TVA va avea un efect fiscal negativ considerabil.

Vicepreşedintele Comisiei Europene a mai spus că România trebuie să continue reformele structurale pentru a accesa în continuare fonduri europene, pentru a asigura o bună organizare a sistemului social şi a sistemului de combatere a sărăciei.

Valdis Dombrovskis a explicat că e nevoie ca tinerii să afle că pot accesa programul "Garanţia pentru tineret", prin care se pot instrui şi pot găsi un loc de muncă. În România, programul se va derula, de anul acesta, până în 2018 şi se adresează tinerilor cu vârste între 16 şi 24 de ani.

"Garanţia pentru tineret" are trei etape: consiliere, înregistrare, angajare şi este finanţat de Comisia Europeană.

Astfel, cei care angajează tineri din grupul ţintă vor primi o subvenţie de 200d e euro şi 500 de lei pe lună pentru fiecare angajat pe o perioadă de un an. Angajatorii au obligaţia să păstreze locul de muncă cel puţin 18 luni.

După trecerea acestei perioade, angajatorul care menţine în continuare locul de muncă va fi scutit de contribuţia ajutorului de şomaj pentru o perioadă de 24 de luni.

Comisia Europeană a menţionat, în repetate rânduri, că programul "Garanţia pentru tineret" poate funcţiona numai dacă se vor face în multe cazuri reforme pentru îmbunătăţirea sistemelor de educaţie şi formare profesională.

În plus, e nevoie de o strânsă colaborare între principalii factori implicaţi, adică autorităţi publice, consilieri de orientare în carieră, servicii de ocupare a forţei de muncă, instituţii de învăţământ şi formare, servicii de asistenţă pentru tineret, întreprinderi, angajatori, sindicate.

Potrivit estimărilor, tinerii fără loc de muncă şi fără studii costă Uniunea Europeană 153 de miliarde de euro pe an, adică 1,21% din PIB, sb formă de indemnizaţii şi pierderi la nivel de veituri şi impozite.

Un exemplu pozitiv este Finlanda, care a dezvoltat un sistem complex de garanţie pentru tineret, prin care, numai în 2011, 83,5% din tinerii aflaţi în căutarea unui loc de muncă au reuşit să-l obţin cu ajutorul unei oferte pe care au primit-o în termen de 3 luni de la înregistrarea ca şomeri.