Realizator: Eugen Rusu - Astăzi vor fi prezentate rezultatele unei recente monitorizări a jurnalismului politic în România, realizată de Konrad-Adenauer, prin Programul pentru Media în Europa de Sud-Est. Au fost analizate 19.000 de ştiri de presă, care au reliefat în ce proporţie partidele, instituţiile politice şi politicienii din România au fost menţionaţi pozitiv, negativ sau neutru. Elena Marinescu a discutat în exclusivitate pentru "Apel matinal" despre acest raport cu directorul Programului pentru Media în Europa de Sud-Est, Christian Spahr.

Reporter: Elena Marinescu - Bună dimineaţa! Astăzi, Fundaţia Konrad-Adenauer va prezenta cea mai nouă monitorizare a jurnalismului politic din România. Ce indică aceste rezultate?

Christian Spahr: Bună dimineaţa! De trei ani, Programul Media al Fundaţiei Konrad-Adenauer monitorizează ştirile cu conţinut politic transmise de televiziunile şi ziarele din România. Facem acelaşi lucru şi în Bulgaria, iar scopul acestei monitorizări este de a vedea cât de apropiaţi sunt politicienii de presă şi viceversa, dar şi cine câştigă sau pierde influenţă în media şi dacă presa, în general, îşi păstrează rolul de câine de pază a democraţiei. Unul dintre rezultate, de exemplu, este că pe parcursul anului 2015 domnul Victor Ponta a fost cel mai menţionat politician, cu o apariţie de 25% din totalul ştirilor. Dar aceste apariţii dese în presă nu au fost întotdeauna pozitive, el fiind prezentat de nouă ori mai mult în context negativ decât într-unul pozitiv. Pe locul secund în topul celor mai mediatizaţi politicieni se situează preşedintele Klaus Iohannis, care a fost mult mai prezent în atenţia presei la fiecare a cincea ştire. Şi el a fost criticat de presă, dar nu în acelaşi mod ca fostul premier Ponta. Când facem aceste măsurători, facem distincţia dintre calitatea şi cantitatea menţionării lor în presă şi luăm în considerare doar programele de ştiri şi articolele politice, deci nu includem în monitorizare talk-show-urile sau reportajele ce ţin de lifestyle şi cancan.

Reporter: Şi ce tendinţe aţi constatat în jurnalismul politic românesc?

Christian Spahr: O constatare generală este că atât instituţiile politice, politicienii şi partidele din România sunt văzute într-un mod mai degrabă critic de către presa românească. Desigur, este rolul presei să fie critică, este şi cazul României, însă în unele situaţii este vorba de o abordare foarte negativă. Deci, putem concluziona că presa din România îşi îndeplineşte rolul de câine de pază, dar trebuie să facem distincţie care dintre televiziuni şi publicaţii critică şi care susţin şi, mai ales, pe cine. Da, există anumite trenduri, de pildă anumite posturi şi anumite ziare îşi schimbă orientarea spre anumiţi actori politici şi instituţii politice. În context am observat că anumiţi politicieni sunt protejaţi de o parte a presei, iar alţii sunt criticaţi.

Reporter: Cum vedeţi rolul pe care îl joacă reţelele de socializare în politică şi în propagarea mesajelor cu conţinut politic în spaţiul public virtual?

Christian Spahr: Discuţiile în social media au un impact important politic, dar acest stil de comunicare în mediul virtual nu poate înlocui comunicarea profesionistă în media. Însă presa şi politica sunt reflectate în social media. Deci, acest vector de comunicare nu poate fi ignorat nici de partide, nici de politicieni, pentru că, de regulă, comunitatea internauţilor este foarte atentă la mesajele lor şi libertatea de exprimare este unul dintre avantajele acestui mediu.

AUDIO Interviul integral

Transcrierea interviului Agenţia de presă Rador