Ce prevede Legea salarizării bugetarilor
Proiectul Legii salarizării bugetarilor a fost adoptat şi urmează să meargă la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare, dacă prevederile actului normativ nu vor fi contestate la Curtea Constituţională.
Adăugat: 8 Iunie 2017
Ultima actualizare:8 Iunie 2017
În următorii patru ani, bugetarii ar urma să primească, în medie, 56% în plus la salarii, un efort bugetar total de 32 de miliarde de lei, despre care Ministerul Finanţelor a dat asigurări că este sustenabil.
Aceasta, după ce unele creşterile salariale au fost amânate cu şase sau două luni.
Bugetarii vor beneficia la începutul anului viitor de o majorare a salariului brut cu 25%.
Apoi, de la 1 martie 2018, celor din educaţie li se adaugă încă 20 de procente, iar medicii vor primi de la aceeaşi dată diferenţa până la nivelul maxim prevăzut de grilă.
Sunt prevăzute, de asemenea, indemnizaţii de hrană la nivelul anual a două salarii minime brute şi de vacanţă - echivalentul unui singur salariu.
Acestea se vor acorda de la 1 decembrie 2018.
Ministrul muncii, Olguţa Vasilescu, susţine că în forma adoptată, legea se încadrează în anvelopa salarială stabilită pentru următorii patru ani şi va duce la o creştere substanţială a veniturilor mici.
"La baza piramidei salariale, creşterile sunt de peste 100%, ajungând şi la 300%, cum este cazul în apărare, dar scad în vârf, acolo unde unele salarii erau atât de mari, încât disproporţia nu putea fi corectată nici măcar la nivelul anului 2022. Nu mai sunt nici măcar 3% salarii care scad", a spus Olguţa Vasilescu.
Opoziţia, nemulţumită de Legea salarizării
În timp ce reprezentanţii puterii au susţinut că legea va face ordine într-un sistem în care a dominat haosul, opoziţia a afirmat că era necesară o lege unitară a salarizării, dar a dezaprobat modul în care a fost elaborat actul normativ.
Absenţa ministrului finanţelor şi a premierului de la dezbateri, amânarea unor creşteri salariale anunţate iniţial, dar şi lipsa unei grile pentru personalul din administraţia locală au fost, de asemenea, criticate.
"Sunt domenii, cum e educaţia, cum e sănătatea, cum e apărarea, pentru care aţi înşiruit nişte cifre pe o hârtie. Aţi crezut că o să mulţumiţi multă lume. Vă spun că aţi dezamăgit şi aţi dezamăgit mult", a spus deputatul PNL Mara Calista.
Proiectul va fi trimis spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis, însă până atunci parlamentarii au la dispoziţie două zile pentru a ataca actul normativ la Curtea Constituţională.
Daniel Apostol: Legea trebuie însoţită de politici publice
Inegalităţile sociale nu vor fi rezolvate doar prin această lege, dacă nu va fi urmată şi de alte politici publice, a atras atenţia la RRA analistul economic Daniel Apostol.
"Este o dorinţă firească a fiecăruia dintre noi să avem venituri mai bune, să avem un nivel de viaţă mai ridicat, să avem salarii sporite, iar legea, practic, în sensul ăsta vine să satisfacă, să mulţumească cumva nevoia firească, dorinţa firească a fiecărui cetăţean. Dar ea ar trebui să fie însoţită printr-un set de alte politici publice menite să încurajeze, dezvoltarea, crearea de locuri de muncă pe timp lung şi eliminarea inegalităţilor uriaşe pe care le trăieşte România, din nou pe termen lung", a spus Daniel Apostol.
Proteste ale nemulţumiţilor
Proiectul legii salarizării unitare a provocat deja nemulţumirea unor categorii de bugetari.
Angajaţii din administraţie, de la Protecţia Copilului şi poliţiştii locali au protestat săptămâna trecută în Bucureşti şi în mai multe oraşe.
Sunt nemulţumiri acum şi ale sindicatelor din educaţie, din caza amânării cu două luni a creşterilor salariale.
Articole pe aceeasi tema
