Ce impact va avea eliminarea cotelor de lapte pentru ţările UE?

Măsura eliminării cotelor este cunoscută de mai bine de cinci ani, dar apropierea intrării sale în vigoare determină instituţiile europene să se asigure că au la îndemână intrumentele necesare pentru a putea răspunde oricărei situaţii.

Adăugat: 25 Septembrie 2013
Ultima actualizare:25 Septembrie 2013

Politica Romaneasca
trimite pe mail

Eliminarea cotelor de lapte pentru ţările Uniunii Europene din 2015 va aduce unele schimbări în acest sector, în condiţiile în care sistemul funcţiona de 25 de ani.

El e folosit de Uniunea Europeană pentru limitarea producţiei de lapte şi a produselor lactate.

Aşadar, sistemul a fost introdus în 1984.

Impactul a constat în eliminarea aproape completă a stocurilor suplimentare, creşterea preţurilor pe pieţele mondiale, creşterea preţurilor interne pentru fermierii din Uniunea Europeană, dar a adus reduceri semnificative ale cheltuielilor pentru lapte.

În ţara noastră au existat puncte de vedere potrivit cărora peste 800.000 de mici fermieri riscă să dispară imediat după eliminarea cotelor de lapte, din 2015.

Dar comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloş, spune că măsura este cunoscută de mai bine de cinci ani şi că din datele care există la ora actuală piaţa internaţională a lactatelor este în creştere.

Deci, teoretic, ar putea exista o capacitate de absorbţie a acestei producţii.

Statistica arată că piaţa internaţională a lactatelor este în creştere, spune comisarul pentru agricultură, informează corespondentul RRA la Bruxelles, Sorin Croitorescu.

Deci, teoretic, există o capacitate de absorbţie a întregii producţii de lapte.

Măsura eliminării cotelor este cunoscută de mai bine de cinci ani, dar apropierea intrării sale în vigoare determină instituţiile europene să se asigure că au la îndemână intrumentele necesare pentru a putea răspunde oricărei situaţii.

Producţia din România va fi concurată din afară

În privinţa României, Dacian Cioloş apreciază că nu eliminarea cotelor este problema principală. 

"România nu utilizează aproape nici jumătate din cota de lapte care i-a fost alocată. Deci, în România nu eliminarea cotelor de lapte e problema directă. Poate să fie o problemă indirectă, în sensul că, eliminând cotele de lapte, poate să existe o producţie care să vină din afara României şi să concureze producţia din România. Şi acum se poate face lucrul acesta, doar că state membre, să zicem, care ar putea produce mai mult acum sunt limitate prin cotă să producă mai mult şi să trimită lapte la export, nu doar în România, şi în alte state membre", a spus Cioloş.

Comisarul pentru agricultură spune că România are nevoie de un proces mai rapid de organizare şi restructurare în domeniu, iar noua Politică Agricolă Comună oferă deja instrumentele necesare.

Ministerul Agriculturii pregăteşte măsuri pentru fermierii români

Participant la conferinţa de la Bruxelles, ministrul Daniel Constantin apreciază că mai multe state, inclusiv România, se tem de impactul pe care-l va avea eliminarea cotelor asupra producătorilor de lapte. 

"Din punct de vedere al Ministerului Agriculturii, ne gândim chiar şi la, dincolo de formele pe care le avem la dispoziţie şi pe care le-am agreat în această perioadă, aceea de a acorda ajutoare naţionale de tranziţie, care să fie oarecum legate de ceea ce înseamnă producţie, deci de cantitatea livrată de lapte, ne gândim şi la forme cum ar fi ajutoare cuplate de producţie, acestea fiind permise într-un cuantum de 13% din pachetul financiar alocat fiecărui stat membru. Deci gândim tot mai multe măsuri, astfel încât să putem să ajutăm, 2013, 2014, fermierii, în România, de impactul pe care-l va avea eliminarea cotelor de lapte", a spus Constantin.

Conferinţa a avut loc după ce Consiliul miniştrilor europeni ai agriculturii a pus la punct ultimele detalii ale pachetului legislativ privind Politica Agricolă Comună.

Una dintre măsuri prevede reducerea contribuţiei statelor membre la programele cofinanţate cu fonduri europene.  

"Este un lucru benefic şi anume acela de creştere a ratei de cofinanţare de la 75% la 80%. Lucrul acesta înseamnă un efort mai mic al statului membru de la bugetul naţional. Putem ca banii pe care-i avem să-i ducem către alte investiţii, iar pe zona de cofinanţare să avem doar o cofinanţare de 15%, existând posibilitatea, dacă România va fi sau atât timp cât România sub acord internaţional pe asistenţă financiară cu Fondul Monetar, Comisia Europeană, să creştem rata de cofinanţare la 95%", a spus Daniel Constantin. 

Pachetul legislativ pentru Politica Agricolă Comună urmează să fie votat luni de Comisia de profil a Parlamentului European.

În prezent, fiecărui stat membru îi este asociată o cotă naţională din care fiecare producător are o cotă individuală.

Aceasta cuprinde cantitatea de lapte pe care fiecare producător o poate comercializa fără a atrage obligaţii fiscale.

Acum însă specialiştii şi reprezentanţii producătorilor cred că odată cu această nouă măsură de eliminare a cotelor se va ajunge la o mai mare concurenţă a procesatorilor, iar pe piaţă va apare o cantitate mult prea mare de lapte.

Ce schimbări vor fi în România?

Pentru sectorul laptelui anul 2015 va aduce schimbări majore în cadrul UE, odată cu eliminarea cotelor de lapte.

După acest an, un aflux mare pe piaţa românească din ţările UE nu va fi, consideră Nicuşor Şerban, preşedintele Romlacta.

"Nu cred că va fi pentru fermierii români şi pentru fermierii români cu ferme mari în România, care s-au pregătit pentru această perioadă nu cred că va fi o problemă. Ferma de vaci de lapte nu poate să se facă peste noapte. Nu cred în mitul de a crea un aflux mare de lapte din Europa Occidentală către România. Nu cred că are de unde. Fermierii din Occident au vândut junici în Europa de Est până acum. Nu cred că pot dezvolta atât de repede ferme şi animale atât de multe încât să ne inunde, practic, cu lapte", este de părere Nicuşor Şerban.

El susţine că va apărea mai mult lapte pe piaţă.

"Cred că pe piaţă, încet, încet va apărea lapte mai mult. Industria procesatoare va avea materie primă mai multă, dar asta nu neapărat începând cu primul an, terminarea cotelor, ci în anii următori, când, sigur, fermierii care sunt interesaţi se vor putea dezvolta, nemaiavând această barieră care s-a chemat cota de lapte impusă. Deja la ora de faţă sunt fermieri care vând lapte cu 1,7, 1,8 şi atenţie, avem cerinţe foarte mari din Bulgaria cu preţuri care ajung undeva la 400 de euro per tona de lapte. Luaţi în considerare că un mare procesator multinaţional a închis două locaţii în Bulgaria şi în Cehia. Asta înseamnă că va dori să producă mai mult pe locaţia din România", a susţinut Nicuşor Şerban. 

Preţuri mai mici, comparativ cu piaţa românească

Pe de altă parte, concurenţa procesatorilor din afara graniţelor va fi mai accentuată, iar preţurile vor fi mult mai mici comparativ cu piaţa românească.  

"Va începe o competiţie acerbă cu statele limitrofe ţării noastre, cu statele membre UE. Acolo fermele sunt mult mai productive, deci au efective mult mai mari, ele au fost susţinute o perioadă mai lungă de timp de către guvernele lor, au beneficiat de subvenţii mai mari, deci vom intra într-o luptă inegală, fermele noastre cu fermele lor, atât din punct de vedere al laptelui-materie primă, cât şi al produsului la raft. Ei vor produce produse lactate, deci produs finit mai ieftin decât noi şi va fi o competiţie inegală", a spus Sorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei producătorilor români din industria laptelui.

O problemă pentru acest sector este piaţa neagră, adică laptele nefiscalizat, întrucât este foarte mare, a mai adăugat Dorin Cojocaru.



Autor:
Ianna Ioniţă
Editor:
Luminiţa Apostolescu
Reporter:
Sorin Croitorescu, Florentina Varga
Adăugat:
25 Septembrie 2013


Articole pe aceeasi tema


Toate câmpurile sunt obligatorii.

Reafiseaza