UPDATE "Cu unanimitate de voturi decide: admite obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I punctul 5 şi art. II punctul 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi ale articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253 indice 1 din Codul Penal şi constată că aceste dispoziţii sunt neconstituţionale în raport de criticile formulate", se arată în minuta CCR.

Instanţa a admis, totodată, sesizarea Partidului Democrat Liberal care critică modificările aduse statutului funcţionarului public şi conflictului de interese.

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României.

Înalta Curte a semnalat că modificările pot fi considerate incompatibile cu funcţionarea statului de drept, iar sesizările Partidului Democrat Liberal vizează definirea funcţionarului public şi conflictul de interese.

Democrat-liberalii îi acuză pe reprezenţii Puterii, că prin modificările adoptate în Camera Deputaţilor în data de 10 decembrie, USL a încercat să creeze o superimunitate pentru parlamentari.

PDL susţine că prin modificarea articolului 253 din Codul Penal, parlamentarii se sustrag conflictului de interese, iar, prin scoaterea lor din categoria funcţionarilor publici în urma modificărilor operate la articolul 147, aceştia nu vor mai putea fi cercetaţi de DNA sau Parchet pentru fapte de corupţie.

"Prima sesizare se referă la perfidul articol 253/1 din Codul Penal prin care parlamentarii PSD şi PNL s-au sustras conflictului de interese. A doua sesizare face referire la modificările operate articolului 147 din Codul penal prin care parlamentarii USL s-au scos din sfera de definiţie de funcţionarilor publici", a precizat liderul PDL.

Democrat-liberalii mai susţin că parlamentarii USL au făcut modificările netransparent, astfel încât opoziţia nu a fost în cunoştinţă de cauză.

Pe fond, reprezentanţii PDL afirmă că modificările dau România cu 20 de ani în urmă şi au adus deja grave prejudicii de imagine în plan internaţional.

Pe de altă parte, democrat-liberalii anunţă că vor sesiza instituţiile europene şi în legătură cu o altă modificare a Codului Penal.

Este vorba de reincriminarea insultei şi a calomniei, fapt care încalcă drepturile şi libertăţile fundamentale, precum libertatea de exprimare a jurnaliştilor.

Camera Deputaţilor a aprobat pe 10 decembrie, cu 266 de voturi "pentru", 32 de voturi "împotrivă" şi 6 abţineri, un proiect de modificare a Codului Penal, respins de Senat în octombrie 2012.

Şi judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţin, în sesizarea depusă în aceeaşi zi de 12 decembrie, că, prin scoaterea parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici, aceştia ar beneficia de o discriminare pozitivă şi de un tratament preferenţial.

Un alt motiv de neconstituţionalitate reclamat de magistraţi la noile prevederi introduse în Codul Penal este acela că ar fi încălcate mai multe tratate internaţionale în privinţa luptei împotriva corupţiei.

Aceste modificări au iscat reacţii dure ale instituţiilor sistemului judiciar, DNA, CSM şi ANI.

În urma criticilor formulate, atât premierul Victor Ponta, cât şi liderul PNL Crin Antonescu au cerut rediscutarea Codului Penal, ce ar urma să intre în vigoare la 1 februarie.