Care este miza recensământului pentru maghiari?

Dacă într-o localitate 20 la sută din populaţie este de etnie maghiară, atunci maghiarii au dreptul legal de a folosi oficial limba maternă în administraţie.

Adăugat: 21 Octombrie 2011
Ultima actualizare:21 Octombrie 2011

Politica Romaneasca
trimite pe mail

Recensământul din 20 octombrie din România are o miză aparte pentru maghiarii din Transilvania: de rezultatele obţinute depinde afirmarea unui mare număr de drepturi comunitare, scrie ziarul Nepszabadsag  din Ungaria.

Referendumul din România a fost precedat de o campanie puternică organizată de partidele maghiare.  campanie puternică.

Înaintea referendumului, preşedintele UDMR Covasna, Tamás Sándor, a anunţat la Sfântu Gheorghe că Uniunea va derula  o campanie de informare a comunităţii maghiare cu privire la recensământ, în cadrul căreia le va recomanda membrilor acesteia să-şi declare identitatea naţională şi nu pe cea regională.  

Şi preşedintele Partidului Civic Maghiar, Szász Jenő, a făcut  un apel către secui şi ceangăi să se declare maghiari la recensământ, transmite corespondentul Radio România Actualităţi.

Cotidianul maghiar, preluat de Agenţia de presă RADOR, scrie că după mai multe luni de tergiversări, doar în ultimul moment s-a decis ca la corobortarea datelor să fie incluşi şi secuii în rândul maghiarilor.

În cazul ceangăilor nu s-a reuşit acet lucru, a declarat cotidianului citat Attila Markó, şeful Oficiului Interetnic şi în această calitate membru al comisiei naţionale care se ocupă de recensământ.

La ultimul recensământ, dintre cei aproximativ 40.000 de persoane din zona ceangăilor doar 1.266 nu s-au declarat de etnie maghiară.

20% -  procentul necesar într-o localitate pentru folosirea limbii maghiare

Miza UDMR este obţinerea procentului de 20 de sută populaţie maghiară, procent care ar conferi dreptul legal de a folosi oficial limba maghiară în administraţie.

Alte drepturi se referă la amplasarea unor plăci indicatoare cu numele localităţilor sau la folosirea  diferitelor texte informative în localităţi şi instituţii publice.

Adevărata miză  este acolo unde procentul maghiarilor este în jurul celui stabilit de lege, adică 20%.

La Cluj, numărul oficial al maghiarilor este de 19,2%.

UDMR îndemnă românii să-şi asume identitatea maghiară

UDMR nu se sfiieşte să îndemne românii să-şi asume identitaea maghiară, pentru că acest lucru nu ar dezavantaja pe nimeni, ci chiat ar ajuta.

Îndemnul a fost făcut public de secretarului general al UDMR, Kovacs Peter.

"Limba şi identitatea maghiară este o posibilitate.  Oricine poate fi maghiar".

Kovacs Peter, secretar general al UDMR



Kovacs vorbeşte despre o teorie potrivit căreia "asumarea identităţii maghiare nu va dezavantaja pe nimeni, dar poate ajuta în schimb comunitatea maghiară".

Asta pentru că, a spus Kovacs, "posibilitatea folosirii limbii maghiare este prevăzută de lege doar prin existenţa unui procent de 20% din componenţa etnică a unei comunităţi", iar dacă numărul maghiarilor se situează sub acest procent la nivelul unui oraş sau al unei co­­mune, "limba maghiară dispare din viaţa publică".

"Limba şi identitatea maghiară este o posibilitate.  Oricine poate fi maghiar. Asu­ma­rea identităţii etnice este un gest absolut voluntar. Astfel oricine se poate de­­clara maghiar. Chiar şi cine eventual nu vorbeşte limba maghiară, iar an­­turajul său îl consideră de etnie ro­mână. Cineva se poate declara ma­ghiar chiar dacă nu are toţi strămoşii ma­­ghiari. Noi suntem deschişi tutu­ror care doresc să ajute printr-un ase­me­nea gest comunitatea maghiară", a afirmat oficialul udemerist.

Kovacs a mai precizat că există numeroşi cetăţeni născuţi în căsătorii mixte, care sunt cres­cuţi într-un anturaj predominant ro­mânesc, în cazul acestora fiind ab­solut normal să vorbească limba ro­mână la nivel de limbă maternă şi să fie ataşaţi de cultura şi viaţa publică românească.

Însă, a adăugat liderul UDMR, cei care cunosc şi limba ma­ghiară şi sunt legaţi şi de cultura ma­ghiară beneficiază de "posibilităţi su­plimentare".

"Au acces la produsele mass-media şi de alt gen, în limba ma­ghiară, îşi facilitează posibilitatea de a călători şi a munci mai uşor în Un­garia. Devine mai accesibilă ac­ţi­o­narea într-o ţară pe care cu toţii tre­buie să o tranzităm dacă aveam ca destinaţie Europa de Vest", a adăugat  Kovacs.

Politica paşilor mici, dar siguri

În speranţa că-i va determina cât mai mulţi oameni să  se alieze tezei ude­meriste, reprezentanţii Uniunii şi-au propus să ia la picior judeţele Transilvaniei, organizând în acest sens o caravană.

Mai mult decât atât, UDMR şi-a declarat public dezideratul şi, la Congresul UDMR pe care le-a avut anul acesta a declarat sus şi tare că obţinerea identităţii maghiare de un număr cât mai mare de persoane este un scop în sine.

"Scopul nostru este ca po­pulaţia de etnie maghiară să îşi asu­me într-un număr cât mai mare iden­titatea naţională, iar acest fapt să se reflecte în datele ulterioare ale re­cen­sământului. În ultimele două de­cenii am obţinut rezultate importante în domeniul asigurării drepturilor minorităţilor naţionale, dar exer­citarea acestor drepturi depinde în mare măsură de procentul etnic al maghiarimii din diferite localităţi. Avem speranţa că recensământul po­pulaţiei din acest an va demonstra o si­tuaţie demografică mai avantajoasă din punctul nostru de vedere", se arată  într-o Hotărâre a Congresului pri­vind recensământul populaţiei din 2011.

UDMR semnalează "tentative de fraudă"

Presa de limbă maghiară a atras atenţia asupra mai multor inexactităţi comise cu prilejul recensământului din 2002, iar anul acesta se depun eforturi pentru evitarea unor posibile corecturi de date.

În opinia grupului de lucru al UDMR şi în acest an s-au făcut tentative de fraudă.

De exemplu, susţin reprezentanţii UDMR,  la Cluj, Oradea şi Târgu Mureş recenzorii au fost informaţi greşit la instructaj, spunându-li-se că datele privind naţionalitatea, limba maternă şi religia să se completeze doar în prezenţa persoanelor respective.

"Dacă cineva se duce cu gunoiul, îşi poate pierde identitatea de maghiar",  a ilustrat Kovács absurdul situaţiei.

Datorită aplicării principiului menţionat se poate întâmpla ca 35-40% din populaţie să nu îşi „declare” naţionalitatea, iar procentul maghiarilor se va reduce cu 30% la Târgu Mureş, 18% la Oradea şi 12% la Cluj.

Deşi, în 2002, doar 1941 de persoane (0,008%) din populaţie nu şi-a declarat apartenenţa etnică.

Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen a protestat oficial faţă de informarea greşită a recenzorilor atât la preşedintele de la Statistică,  cât şi la primul ministru şi a cerut ca greşlile să fie corectate cât mai repede.

UDMR a reuşit să angajeze 6-7.000 de recenzori de etnie maghiară, ceea ce poate reduce riscul de fraude, dar nu total întrucât este imposibil ca la fiecare familie de maghiario să fie trimis un recenzor de aceeaşi etnie.

În măsura în care datele sunt conforme cu realitatea, în opinia Institutului de cercetare a minorităţilor, cu sediul la Cluj, actualul recensământ este primul după 1941 care nu arată o reducere a proporţiei maghiarilor.

După cum a menţionat sociologul şi demograful Tamás Kiss, acest lucru are două cauze: maghiarii participă mai puţin la migraţie decât populaţia majoritară şi, respectiv, în familiile de maghiari există o rată mai mare a fertilităţii faţă de media pe ţară.

Maghiarii, majoritari în Covasna şi Harghita

Potrivit recensamantului populaţiei din anul 2002, etnicii maghiari formează majoritatea absolută a judeţelor Covasna şi Harghita şi reprezintă o importantă parte a populaţiei judeţului Mureş.

În 2002, în judeţele Harghita, Covasna si Mureş, cele trei judeţe care formează aşa numitul Ţinut Secuiesc (denumire ce nu reprezintă o unitate administrativă), trăiau 668.471 de etnici maghiari (59,2%), dintr-o populaţie totală de 1.129.522 de locuitori.

În judeţele Covasna si Harghita, etnicii maghiari formează o majoritate de 73,8% si respectiv 84,1%.

Potrivit datelor oficiale, o parte a acestor maghiari, in special cei rurali, se identifică, direct sau indirect, cu secuii.

În octombrie 2011 se  desfăşoară în România primul recensământ al populaţiei, după aderarea ţării noastre, la spaţiul comunitar.

El are ca scop principal actualizarea datelor din România ca membră a Uniunii Europene.



Autor:
Luminiţa Apostolescu
Editor:
Luminiţa Apostolescu
Adăugat:
21 Octombrie 2011


Articole pe aceeasi tema


Toate câmpurile sunt obligatorii.

Reafiseaza