Barroso a subliniat în discursul său cu privire la starea Uniunii că aceasta este soluţia pentru ieşirea din criza financiară şi pentru supravieţuirea construţiei europene.

"Ne confruntăm astăzi cu cea mai mare provocare, cunoscută de Uniunea noastră în întreaga sa istorie, o criză financiară, economică şi socială, dar şi o criză a încrederii", a atras din nou atenţia înaltul oficial european.

Preşedintele Comisiei Europene a făcut, în discursul său despre starea Uniunii, un apel categoric la solidaritate.

"Aceasta trebuie completată de responsabilitate , iar stabilitatea nu e suficientă fără creştere economică. Situaţia Greciei le cuprinde pe toate acestea", a amintit Jose Manuel Barroso.

"Grecia este şi va rămâne un stat membru al zonei euro. Grecia trebuie să-şi respecte angajamentele în întregime şi la timp, în schimbul acestui lucru, ceilalţi membri ai zonei euro s-au angajat să o sprijine şi să se sprijine între ei. Acest lucru trebuie să continue", a subliniat din nou preşedintele Comisiei Europene.
El a atras atenţia asupra solidarităţii europene, răspunzând astfel cererilor unor politicieni europeni care, în ultima vreme, au vorbit despre falimentul Greciei sau ieşirea acestui stat din zona euro.

"Solidaritatea europeană trebuie să funcţioneze în toate domeniile, inclusiv în privinţa dreptului la liberă circulaţie" - a mai arătat Jose Manuel Barroso, o trimitere către refuzul recent al Olandei şi Finlandei de acceptare a României şi Bulgariei în zona Schengen.

În privinţa măsurilor concrete, preşedintele Comisiei Europene a anunţat adoptarea propunerii de taxare a tranzacţiilor financiare la nivelul Uniunii Europene, măsură, care, dacă va trece de legislativul european, poate aduce venituri de circa 55 de miliarde de euro pe an.

"Dacă fermierii şi muncitorii îşi plătesc contribuţia către societate, la fel trebuie să facă şi băncile" - a spus preşedintele Comisiei Europene.

La rândul lor, liderii celor mai mari grupuri politice din Parlamentul European au pledat pentru întărirea Uniunii dintre statele membre.

"Măsurile luate la nivel naţional trebuie să lase loc celor europene", a spus Joseph Daul, liderul popularilor europeni, iar apoi, Martin Schultz, lider al Alianţei Socialiştilor şi Democraţilor, i-a mulţumit preşedintelui Comisiei pentru că a pledat pentru întărirea instituţiilor europene.

Ideea a fost salutată de majoritatea vorbitorilor din rândul eurodeputaţilor, care au formulat, însă şi critici la adresa măsurilor luate până acum sau propuse astăzi de Comisie.

Ideea atribuirii unor puteri mai mari Uniunii Europene în detrimentul guvernelor naţionale a avut criticii săi.

Eurodeputaţii au mai propus înfiinţarea unui post de ministru european al finanţelor sau recapitalizarea băncilor europene.

Neîncrederea pare să fi fost însă cuvântul cel mai des folosit în plenul Parlamentului European.

Pachet de şase propuneri legislative

Parlamentul European şi-a dat acordul miercuri, pentru un pachet de şase propuneri legislative menite să întărească disciplina bugetară a ţărilor din Uniunea Europeană.

Propunerile prevăd sancţiuni pentru statele cu deficite scăpate de sub control, cu scopul de a învăţa lecţiile crizei datoriilor.

Votul eurodeputaţilor, reuniţi în sesiune plenară la Strassbourg, va permite intrarea în vigoare a mecanismului discutat aproape un an şi care a fost deja acceptat de statele membre ale Uniunii Europene.

Noua legislaţie măreşte transparenţa, impune mai multă responsabilitate din partea statelor şi ameliorează calitatea şi corectitudinea statisticilor, asigurându-se că acestea sunt colectate independent.