Curtea Constituţională recomandă colaborarea loială între instituţiile statului, rolul său nefiind acela de a judeca conflicte juridice de natură constituţională între acestea.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat la Radio România Actualităţi, că instituţia pe care o conduce nu judecă politic, ci urmăreşte ca legea să fie conformă cu Constituţia.

El a amintit de volumul uriaş de cazuri pe care le are Curtea, subliind că anul acesta există 700 de dosare înregistrate şi peste 600 de decizii date.

Vă prezentăm interviul acordat de Augustin Zegrean pentru Radio România Actualităţi. Realizator: Gabriel Basarabescu.

Gabriel Basarabescu: Ce reprezintă Curtea Constituţională şi mai ales de ce aţi ajuns atât de mult solicitaţi, dle preşedinte?

Augustin Zegrean: Şansa este a mea că m-aţi invitat, pentru că, să vă spun o scurtă poveste, în urmă cu vreo două săptămâni m-a sunat cineva la telefon, era un operator de sondaje, m-a întrebat dacă am dispoziţia să discut cu ea despre emisiunile de radio. "Da, sigur că da, sunt un mare ascultător, un pasionat ascultător de radio!" "Bine - zice - am să vă pun câteva întrebări!" Prima întrebare: "Câţi ani aveţi? 60!" "Nu ne interesează!" Şi mi-a închis telefonul! Este absolut reală povestea! Am să încerc să vă răspund la întrebarea dvs. De ce noi am devenit, cum ziceţi dvs., importanţi? Este normal să fie aşa. Curtea Constituţională în toate ţările în care ea există şi în care există democraţie este foarte importantă. Sigur că la noi ajung la Curtea Constituţională lucruri care în alte ţări nu mai ajung pentru că acolo instituţiile se comportă loial unele cu altele, oamenii înţeleg şi respectă regulile, respectă legile. Noi suntem încă la început - şi văd că începutul ăsta durează tare mult la noi! Nu este o bucurie nici pentru noi, de exemplu, să soluţionăm conflicte juridice de natură constituţională între preşedinte şi primul ministru sau între instituţiile statului în general. Anul acesta, de exemplu, am soluţionat până acum şase astfel de conflicte.

Nu am găsit să fie conflicte după regulile noastre, dar de sesizat am fost sesizaţi, lumea a aşteptat răspunsurile noastre, uneori a fost dezamăgită, probabil că unii aşteptau să spunem: da, este conflict, ăla are dreptate, ăla nu are dreptate. Nu ăsta este rolul nostru. Rolul nostru este ca, dacă există un conflict, să încercăm să găsim soluţii. Noi recomandăm doar părţilor implicate în conflict ce soluţii ar putea să urmeze. Nu noi îl soluţionăm. Ce recomandăm noi instituţiilor statului este colaborarea loială. Nu este un principiu inventat de noi. Principiul este vechi şi în democraţii, în ţările democratice funcţionează.

Avem o relaţie bună, de exemplu, cu Curtea Constituţională din Germania. Curtea Constituţională din Germania este cea mai tare curte din câte există. I-am întrebat dacă la ei există astfel de probleme. Teoretic ar putea să existe, dar nu există pentru că instituţiile funcţionează şi se înţeleg între ei. Nu ar fi mai simplu să discute lucrurile înainte de a se ajunge la conflict? Ar fi mult mai simplu. Pe urmă, la noi există un ritm colosal de mare de adoptare a legilor. Am avut ani în care s-au adoptat peste 1000 de legi pe an, covârşitor, este mult, este obositor şi pentru cei care le adoptă, şi pentru cei care urmează să le aplice, şi cei cărora le sunt aplicabile aceste legi. De aceea noi avem foarte multe sesizări. Anul acesta avem deja 700 de dosare înregistrate. Am dat până acum 607 decizii. Este uriaş. Este un număr uriaş. La toţi la care le spun în Europa se crucesc. Noi intrăm de trei ori pe săptămână în şedinţă şi intrăm toţi cei nouă, judecăm numai în complet de nouă judecători. Am avut anul ăsta 53 de şedinţe de judecată. Un judecător de la o judecătorie într-un an nu are atâtea şedinţe de judecată. Am găsit până acum, anul acesta 25 de legi au fost declarate neconstituţionale, legi care erau deja în vigoare, care se aplicau. Este foarte mult! De asemenea am avut 11 sesizări pe legi înainte de promulgare, din care şase au fost găsite neconstituţionale şi s-au întors la Parlament pentru a fi puse de acord cu Constituţia.

Am avut şase hotărâri ale Parlamentului declarate neconstituţionale de grupuri parlamentare, din care patru sesizări au fost admise. Chiar în legătură cu Radiodifuziunea Română, am admis de curând o plângere împotriva unei hotărâri a Parlamentului prin care a fost ales Consiliul de Administraţie al Radiodifuziunii Române. S-a încălcat, după părerea noastră, legea, s-a încălcat Constituţia şi va trebui ales un alt Consiliu.

Gabriel Basarabescu: Dle preşedinte, cum se ajunge aici?

Augustin Zegrean: Eu am fost parlamentar, am fost şi senator, am fost şi deputat, şi vă pot spune absolut în cunoştinţă de cauză, nu este nici mai rău, nici mai bun parlamentul nostru decât alte parlamente. Nicăieri nu există şcoală de parlamentari, dar ce lipseşte la noi, de exemplu, în Belgia un parlamentar avea 17 funcţionari care lucrau pentru el, la noi nu are niciunul sau şi-au angajat nevestele şi uite ce au păţit. Deci, problema este acolo, cu consilierii. Nu poate să existe un parlamentar care să le ştie pe toate. Să nu credeţi că juriştii sunt cei mai buni parlamentari, nici vorbă. Nu poate un om să le ştie pe toate. De aceea s-au inventat consilierii. Chiar dacă nu ar fi angajaţi acolo, să apeleze la cel care ştie. Aici este problema, parlamentarul nu ar trebui să se umfle în pene după ce a fost ales, că el a fost ales că le ştie pe toate. Nu le ştie pe toate, nimeni nu le ştie pe toate. Şi de fiecare dată, dacă ar apela la cunoştinţele celor care chiar se pricep în domeniu, ar putea să facă lucruri bune.

Când se votează 65 de legi într-o jumătate de oră, la votul final, am încercat să ţin pasul cât am fost în Parlament, nu poţi să ţii pasul. De aceea este grupul parlamentar, acolo se iau decizii şi se spune: asta se votează aşa, aici votăm aşa. Am fost şi în alte parlamente şi am văzut, când se ajunge la vot, deja lucrurile sunt tranşate. Aici este problema.

Gabriel Basarabescu: Dle preşedinte, în urma oricăror decizii, există evident şi nemulţumiţi. Ce le-aţi spune celor care vă acuză că aveţi diverse culori politice? Ba într-o parte, ba în cealaltă.

Augustin Zegrean: Simpatii politice sigur că există. Nu poţi să îi pretinzi nimănui să nu aibă o simpatie politică. Şi eu mă duc la vot, ca şi dvs., şi toţi judecătorii de la Curte chiar se duc la vot. Nu putem să nu avem simpatii politice. Dar încercăm de fiecare dată să ne lăsăm simpatiile deoparte. Nu asta verificăm noi, dacă partidul ăla a dat legea sau partidul celălalt. Sigur, unii au fost numiţi de o anumită putere politică din Parlament, alţii de altcineva. Şi în alte părţi este la fel. Vă dau, din nou, exemplul Germaniei. Nemţii pot să fie chiar membrii de partid în timp ce sunt judecători la Curtea Constituţională. Şi i-am întrebat şi mi-au spus: dacă un partid mai mic este în arcul guvernamental i se dă şi lui un loc la Curte, dar asta nu înseamnă că ei decid raportat la apartenenţa politică. Nu este aşa. Cu mâna pe inimă vă spun că niciodată nu judecăm politic lucrurile şi încercăm pe cât posibil să ne ţinem deoparte de asta. Şi eu văd că se spune la televizor, că băsiştii votează aşa, că ceilalţi votează aşa, că s-a dat cu 5 la 4. Aproape niciodată ăia 5 la 4 nu au fost cei despre care vorbea presa. Nu vă putem spune cine au fost. Şi sper să nu se ajungă niciodată să se spună, pentru că nu este bine. Dar aveţi garanţia mea că acest lucru nu se întâmplă. Că se întâmplă să fie pe placul unui partid sau al unei grupări politice, se poate întâmpla lucrul acesta, dar nu asta urmărim noi, noi urmărim ca legea să fie conformă cu Constituţia. Avem, mai nou, oameni în Curte care nu au făcut politică niciodată. Deci, încercăm să ţinem dreaptă balanţa. e

Gabriel Basarabescu: Dle preşedinte Augustin Zegrean aveţi un mod cu totul aparte de a prezenta lucruri complicate, lucruri greu de rostit pentru unii. Şi iată că aici, la postul public, putem înţelege mai bine diverse elemente din culisele marilor decizii luate în această ţară. Pe de altă parte, vă propun, dacă sunteţi de acord, câteva amintiri despre relaţia dvs. cu Radio România.

Augustin Zegrean: Iubesc foarte mult Radioul. Eu spun şi recunosc că, dacă ştiu câte ceva din domeniul literaturii, din domeniul teatrului, din domeniul muzicii, mare parte ştiu de la radio. Am ascultat enorm de mult radio, în copilăria mea nu existau televizoare, că televizorul a apărut prin '62 în localitatea unde eu trăiam.

Gabriel Basarabescu: De unde sunteţi, dle preşedinte?

Augustin Zegrean: Sunt din judeţul Cluj, din vestitul oraş Gherla. Şi am ascultat, ştiu că aveam un Radio Intim, aşa se numea, şi ascultam teatru radiofonic, ascultam emisiunile acelea cu cine ştie câştigă. Acolo l-am cunsocut pe dl Romulus Vulpescu, Dumnezeu să îl ierte! Nu am ştiut că voi ajunge vreodată să lucrez cu el, am lucrat cu el la redactarea Constituţiei vreo 18 luni, dar el, lucrând în radio, avea şi talentul şi harul de a le spune toate acestea, pentru că lucrând la radio înveţi multe. Şi, efectiv, am ascultat şi ascult şi acum cu mare plăcere radioul.

Gabriel Basarabescu: În momentul în care luaţi o hotărâre, auzim "Curtea Constituţională a decis...". Decideţi în funcţie de...

Augustin Zegran: Gândiţi-vă, suntem 9 judecători. Eu am făcut o socoteală, avem cam 400 de ani de experienţă juridică toţi împreună. Cinci dintre noi sunt doctori în drept. Avem şi un corp al magistraţilor asistenţi care lucrează. În spatele unei decizii este o muncă uriaşă. Decizia, după ce se adoptă, se motivează. La motivarea ei se lucrează foarte mult şi foarte intens. Se porneşte în primul rând de la legislaţia noastră, de la practica noastră, de la practica Curţii Europene de Justiţie de la Luxembourg, practica CEDO. Le avem în vedere pe toate. Mai căutăm şi pe la alte curţi cum au soluţionat anumite probleme. Am avut o conferinţă în toamna trecută în care am discutat cu Curţile Constituţionale din fostele ţări comuniste modul de rezolvare a problemelor fundamentale ale perioadei de tranziţie: restituirea proprietăţilor, deconspirarea securităţii şi lustraţia. Şi am scos o carte cu toate discursurile. Deci avem în vedere multe, multe lucruri când adoptăm o decizie. Avem şi multe frământări, multe îndoieli, multe dezbateri. Sunt 9 oameni care dezbat şi chiar dezbatem uneori ore întregi şi alteori zile întregi pe o decizie şi sigur că nu totdeauna reuşim să mulţumim pe toată lumea. Este foarte greu să mulţumim pe toată lumea, dar eu, în general, sunt mulţumit de ce facem aici.

Gabriel Basarabescu: Cum e în celelalte ţări foste comunsite, domnule preşedinte, pentru că sunt convins că rănile pe care le avem noi încă le au şi alţii?

Augustin Zegrean: Tocmai de aceea am făcut conferinţa aceea din toamnă de care vă spuneam, pentru că am discutat cu toate curţile din ţările acestea anul trecut şi am ajuns la concluzia că toţi avem aceleaşi probleme; exact aceleaşi probleme şi cam acelaşi stadiu de rezolvare a lor. Cehii au pornit şi au fost daţi exemplu la început, că ei făcut restitutio in integrum. Ei, acum s-au trezit că un cetăţean din Cehia are în proprietate o centrală atomică, pentru că e pe terenul lui, şi acum nu mai ştiu cum să facă. Altul are un cimitir evreiesc pe teritoriul lui. Este ceva incredibil. Toţi au aceleaşi probleme. Nu sunt cu nimic în faţa noastră. Sigur, economic, unii probabil că o duc mai bine, dar, din punct de vedere al constituţionalităţii, al rezolvării prin lege a lucrurilor, încă au probleme cu toţii, cam aceleaşi probleme. Au probleme şi cu lustraţia. La noi, din păcate, lucrul ăsta nu s-a rezolvat. Nu am reuşit să adoptăm o lege a lustraţiei. Alţii au adoptat-o, dar n-au rezolvat nimic. Vreau să vă spun, ca să vedeţi cum se discută lucrurile, că i-am invitat şi pe nemţi la conferinţa asta. Şi nemţii au zis: "noi nu venim, noi n-am fost comunişti niciodată". E interesant, e un punct de vedere, deşi în privinţa deconspirării securităţii au avut cea mai bună soluţie şi cea mai bună instituţie, dovadă că fostul director de la Institutul de Deconspirare a Securităţii este acum preşedintele Germaniei.

Gabriel Basarabescu: Domnule preşedinte, nu vreau să abuzez de timpul dumneavoastră. În final, aş vrea însă un pic să vorbim şi despre omul Augustin Zegrean, pentru că niciodată eu nu cred că un specialist, aşa, RoboCop, va lua şi o decizie corectă. Ştiu că iubiţi foarte mult animalele. Aveţi umor. Mie mi-e frică de oamenii fără umor.

Augustin Zegrean: Şi mie. Şi mie, pentru că cine ascunde ceva e destul de greu de pătruns. Dar ce să vă spun? Iubesc foarte mult radioul. Eu am avut şi probleme cu vederea, şi atunci am ascultat, mi s-a dezvoltat partea astalaltă, auditivă. A învăţa prin a auzi, nu prin a citi. Şi citesc enorm. Azi, din păcate, asta fac. Ce să vă mai spun despre mine? Da, iubesc şi animelele. Din păcate mi-a murit câinele care era deja celebru, despre am vorbit, deşi am fost aspru criticat că am vorbit despre câinele meu. A murit, săracul, de bătrâneţe, dar am altul acum.

Gabriel Basarabescu: Dar de ce să fiţi aspru criticat? Pentru că de limbaj de lemn am avut parte 50 de ani. De diverse persoane care nu ştiu decât să tragă baloane populiste avem parte zilnic. Normalitatea supără, domnule preşedinte?

Augustin Zegrean: Nu vedeţi că s-a inventat un alt limbaj de lemn? Am scăpat de unul care avea deja aşchii şi s-a inventat altul. Sunt acum deja clişee, atât de multe clişee se folosesc. Eu încerc să vorbesc altfel tocmai pentru că nu vreau să mă încadrez într-un şablon, nu vreau să fiu şablonat.

Gabriel Basarabescu: Mulţumim foarte mult şi ne-ar onora tare mult ca din toamnă să revenim, aşa, pas cu pas, pentru a înţelege mai bine cum este apărată Constituţia în ţara asta. E foarte important. Constituţia, în ultimă instanţă, este exact reperul care ne ajută să nu revenim acolo unde am fost, în perioada celor 50 de ani de comunism.

Augustin Zegrean: Da. Constituţia este foarte important să existe, dar şi să fie respectată. În vremea comuniştilor, era o Consituţie destul de bună, să ştiţi. Erau recunoscute şi scrise acolo tot felul de drepturi, dar nu se respectau. Acum încercăm să respectăm Constituţia. Dacă un stat funcţionează pe criterii şi pe principii constituţionale, nu poate să fie rău. Constituţia este bună. A fost apreciată ca bună Constituţia noastră de toţi cei care au citit-o şi am avut discuţii cu zeci de specialişti în materie. Totul este ca ea să funcţioneze, instituţiile statului să funcţioneze conform Constituţiei, s-o respecte, s-o cunoscă. E bine s-o citească cei de la instituţiile statului ca s-o cunoască şi pe urmă s-o comenteze, după ce o citesc s-o comenteze şi să încerce să se comporte cum scrie acolo. Şi o să vedeţi că o să fie bine, pentru că în Constituţie spune chiar la început: "Noi suntem stat de drept, democratic şi social". Păi ce vrei mai mult decât atât? Dacă astăzi se respectă, este O.K. Dar, sigur, mai sunt încă sincope şi noi încercăm să le oprim. Apropo de ce spuneaţi, să facem mai multe discuţii la radio. Vreau să vă spun un secret care ţine de istorie. Deja în anul 1991, luni de zile m-am prezentat zilnic la radio şi povesteam, răspundeam la scrisorile cetăţenilor în legătură cu aplicarea Legii fondului funciar. După o vreme mi s-a interzis emisiunea, când mi s-a spus că dirijez aplicarea legii într-o anumită direcţie. A fost un fals, o mare greşeală, dar cineva a avut interes să mă scoată de acolo.

Gabriel Basarabescu: Unde plecaţi în vacanţă, domnule preşedinte?

Augustin Zegrean: Rămân în ţară. Mă duc acasă, pentru că eu lipsesc foate mult de acasă. Îmi place foarte mult la mine acasă, la Bistriţa. O să merg şi la mare vreo două săptămâni, la marea românească, că la cea bulgărească nu mă duc niciodată. Deci, pe aici.

Interviu difuzat de Radio România Actualităţi.

Transcriere text: Agenţia de presă RADOR