Ministrul român de externe, Titus Corlăţean, declara, luni că, dincolo de poziţiile oficiale ale României şi Ungariei pe această temă, care sunt cunoscute, trebuie înţeles că discutarea unor astfel de teme sensibile trebuie să se facă pe canalul politico-diplomatic şi că trebuie acceptat că asumarea unor astfel de simboluri naţionale trebuie făcută în cadrul legislativ din fiecare ţară.

Carmen Gavrilă a realizat în luni seară, un interviu în exclusivitate cu ministrul ungar de externe, János Martonyi.

Reporter: Legea ungară permite arborarea de simboluri naţionale, ca de exemplu steaguri, pe sediile instituţiilor oficiale. Acest lucru nu este posibil în România pentru că ar cotraveni Constituţiei. Ţine guvernul dumneavoastră cont de această diferenţă?

János Martonyi: Disputa în acest caz nu este despre drapele naţionale ale Ungariei, ci de drapele ale unei comunităţi autohtone care trăieşte în România. Şi pentru ei este vorba de simboluri ale apartenenţei lor la această comunitate, numită secuiască, dar în fapt ei sunt maghiari. Aşa că nu înţeleg de ce acestor oameni nu li se permite arborarea drapelelor pe instituţii publice locale, dar pot să înţeleg că legislaţia este diferită aici. Cu respect spun însă că drapelul unor judeţe sau comunităţi ar trebui să fie permis să fie arborate oricând, conform, cred eu, practicilor europene.

Reporter: În teorie este simplu, dar în multe cazuri trebuie ţinut cont de circumstanţe, de loc, de trecut, există sensibilităţi, mai ales că au fost voci care au vorbit chiar despre separarea aşa numitului Ţinut Secuiesc.

János Martonyi: Frica şi emoţiile nu sunt buni sfătuitori, mai ales în chestiuni delicate sau sensibile. Eu sunt perfect de acord că sensibilităţile trebuie respectate în întregime, dar nimeni nu poate lua în serios posibilitatea secesiunii chiar în centrul României.

Reporter:Premierului ungar Viktor Orban i-a fost reproşat aici faptul că a îndemnat minoritatea ungară să nu participe la referendumul pentru demiterea preşedintelui, anul trecut. Gestul a fost interpretat ca o intruziune în treburile interne.

János Martonyi: Dumnealui a făcut o declaraţie foarte informală şi foarte scurtă, cum că poate nu ar trebui să meargă la vot. Ce se întâmpla dacă ţinea un discurs? Acum aşa ceva este o practică standard în Europa. Partidele politice dintr-o ţară îşi fac campanie în alte ţări. Premierul nostru nu a făcut campanie, doar o mică remarcă. Ştiţi şi dvs că acum în Europa, la toate nivelurile se face politică de partid. De exemplu, noi nu avem nicio problemă cu faptul că premierul dvs, Victor Ponta, va merge săptămâna aceasta la Budapesta la o reuniune a opoziţiei ungare de stânga. Când va veni va ţine un discurs. Nu ştiu ce va spune, dar nu prea cred că va aplauda actualul guvern ungar la o mare reuniune a principalului nostru partid de opoziţie. Dar este în regulă, nu avem nicio problemă cu această vizită.

Reporter: Cum veţi administra diplomatic eventuale viitoare tensiuni cauzate de declaraţii pe care este posibil să le facă aici în România politicieni ungari când vor veni anul viitor în campanie electorală pentru voturile maghiarilor din România?

János Martonyi: Cred că este în interesul fundamental al acestor politicieni să nu se implice în chestiunile româno-ungare. Ar trebui să explice doar de ce partidul lor este cel mai bun şi de ce oamenii ar trebui să voteze pentru ei. Admit că mereu există tentaţia naţionalismului şi nu exclud că unii vor folosi asta, dar noi nu suntem deloc de acord cu aşa ceva. Cred că dacă este o competiţie politică între partidele ungare, aceasta trebuie să fie strict o chestiune internă ungară şi să nu implice relaţia cu România sau orice altă ţară.

AUDIO: Interviul, difuzat luni seara la RRA