Criza umanitară de proporţii cu care se confruntă Japonia s-a amplificat.

Înmulţirea incidentelor la centralele atomice i-a determinat pe oameni să se teamă acum cel mai mult de pericolul radiaţiilor.

O nouă alertă de tsunami a fost a fost emisă, luni dimineaţă, pentru coasta de est după un nou cutremur de 6,2 grade care a zguduit Pacificul, la numai 150 de kilometri de Tokyo.

Valul de 3 metri a fost deja observat în larg şi sosirea pare iminentă.

Cel mai rău este acum un posibil accident nuclear major.

Cel puţin patru centrale atomice erau, duminică, în stare de urgenţă din cauza supraîncălzirii unora dintre reactoare, iar autorităţile depun eforturi disperate să le răcească, inclusiv prin măsura extremă a injectării de apă de mare.

Două noi explozii au fost confirmate la Centrala nucleară 1 de la Fukushima, la 250 de kilometri de Tokyo.

Nu se ştie dacă sunt scurgeri radioactive, dar intensitatea radiaţiilor a crescut uşor.


O altă centrală, tot la Fukushima, are probleme cu sistemul de răcire.

Mai la nord, la Onagawa, radioactivitatea a revenit la normal. O altă centrală cu probleme de supraîncălzire se află la Tokai, la numai 120 de kilometri de capitală.

Surse oficiale nipone afirmă că sunt în total 22 de persoane iradiate şi că aproape 200 ar fi putut fi expuse.

Teodor Chirică, membru în Consiliul Forumului Atomic European, a explicat că incidentele de la centralele nucleare japoneze nu se pot compara cu o detonare atomică.

"Această explozie nu poate fi caracterizată ca o explozie nucleară. E foarte departe. E o explozie de hidrogen, dar sigur că a antrenat deja şi produsele care erau acumulate în interiorul centralei, produse radioactive care erau în curs de evacuare controlată, cu o viteză şi cu un debit controlat", a apreciat Teodor Chirică.


Guvernul Japoniei insistă că există un risc minor ca ultima explozie petrecută la centrala nucleară Fukushima să genereze o scurgere necontrolată de radiaţii.


Un oficial al Guvernului nipon a precizat că nivelul radioactivităţii în jurul reactoarelor este în continuare scăzut, informează corespondenţii BBC.

Pe teren, situaţia umanitară este dramatică pe întreaga coastă de est, dar şi în regiuni îndepărtate unde echipele de salvare nu pot deocamdată să ajungă.

Sute de mii de oameni stau în frig, fără apă şi mâncare. Alte cel puţin 600.000 au fost evacuate în adăposturi, şcoli sau stadioane.

Bilanţul victimelor creşte continuu. Cei 2.000 de morţi găsiţi duminică noaptea pe plaja de la Miaghi se adaugă celor 1.800 de decese confirmate anterior.

Poliţia se aşteaptă însă la 10.000 de morţi numai într-o singură localitate.

Două milioane de locuinţe nu au curent, aproape 1,5 milioane sunt fără apă, mii de oameni sunt dispăruţi, mii sunt răniţi.

Sunt 100.000 de militari japonezi care ajută la căutări, plus echipe de salvare din 69 de state, iar altele sunt pe drum.

Un portavion american livrează deja raţii de hrană şi apă, un al doilea este gata la nevoie.

De luni, energia electrică este oprită prin rotaţie, inclusiv la Tokyo, iar locuitorii şi companiile au fost somaţi să facă economie de curent.

Nici trenurile nu mai circulă bine, mulţi navetişti fiind blocaţi. Costurile estimative ale dezastrului se ridică la zeci de miliarde de dolari.

Yenul japonez a scăzut, iar bursa din Tokyo a pierdut 5%, mai ales după ce mari companii, precum Toyota, Nissan, Honda, Sony sau Toshiba, şi-au oprit producţia.

Banca Japoniei a anunţat o injecţie istorică de 105 miliarde de dolari, pentru a susţine economia. Austria a cerut duminică verificarea riguroasă a centralelor nucleare din Europa.


În România nu poate avea loc o explozie precum cea din Japonia


Autorităţile române dau asigurări că o explozie precum cea din Japonia nu se poate produce la Centrala Nuclearo-Electrică de la Cernavodă.


Un sistem de monitorizare seismică opreşte automat centrala în caz de cutremur.


În plus, ea a fost amplasată la Cernavodă, tocmai pentru că nu există riscul producerii unui cutremur major în zonă.


"În România nu există riscul producerii unor cutremure cu o magnitudine atât de mare ca a celui produs în Japonia, magnitudinea maximă la noi fiind de 7 - 7,5 grade pe scara Richter. Centrala noastră de la Cernavodă a fost proiectată să reziste la cutremure cu acceleraţie terestră de 0,2G. Intensitatea maximă de apariţie a unui cutremur major luată în calcul pentru proiect corespunde cu aproximativ gradul 8 pe scara Richter. La Cernavodă, cel mai mare cutremur care poate fi, spun specialiştii din fizica pământului, poate să fie la 2, 3 grade pe Scara Richter", a declarat Pompiliu Budulan, directorul Societăţii Nuclear-Electrica.